Cărţi despre viaţa duhovnicească

FRUMUSEŢE ŞI ISIHIE ÎN VIEŢUIREA AGHIORITICĂ

de

Arhimandritul Vasilios (Gondikakis) de la Mânăstirea Iviron – Athos

Traducere şi Prefaţă de Pr. Prof. Ioan I. Ică sr

 Preţ: 9 lei

frumusete-si-isihie

Din cuprins:

  • Biruirea morţii în viaţa monahală

  • Viaţa monahală ca o nuntă adevărată

  • Contribuţia esenţială a tipicelor în viaţa monahală

  • Frumuseţe şi isihie în vieţuirea aghioritică

  • Amintiri din Schitul Ivirilor

Cartea de faţă este o veritabilă mărturie filocalică contemporană despre minunaţi monahi aghioriţi, care în isihie şi în frumuseţea vieţuirii lor duhovniceşti trăiesc experienţa bucuriei Învierii lui Hristos în unire cu toţi sfinţii şi cu creaţia, experienţă după care însetează omul de azi.

Cartea este alcătuită din trei studii şi două conferinţe, toate de o densitate şi concentrare teologică greu de redat şi rezumat în câteva cuvinte. Însă Părintele Vasilios are darul de a ne apropia prin ele de taina vieţii celei noi în Hristos, la care avem acces cu toţii prin har şi în care omul contemporan găseşte răspuns la problemele esenţiale ale vieţii.

Sfântul Ioan Scărarul spune că „îngerii sunt lumina monahilor, iar vieţuirea monahilor este lumină tuturor oamenilor”. Vieţuirea îngerească a monahilor, îndeosebi a monahilor aghioriţi îmbunătăţiţi, cum arată admirabil Părintele Vasilios în cartea de faţă, continuă să fie şi astăzi lumină şi far călăuzitor nu numai pentru monahismul ortodox, dar şi celor din lume în relaţia cu Dumnezeu, cu semenii şi cu creaţia. Ei ne arată concret „cum se poate tot omul curăţi, lumina şi desăvârşi”, cum putem redobândi frumuseţea dumnezeiască, liniştea, odihna şi bucuria în unire cu Hristos şi cu toţi sfinţii.

În lumina experienţei duhovniceşti a monahilor aghioriţi ne înţelegem mai bine pe noi înşine, destinul nostru, dar şi cum să rezolvăm toate problemele cu care ne confruntăm.

Recenta carte a Părintelui Vasilios corespunde unei necesităţi de mult simţite în literatura noastră teologică şi duhovnicească. Ea se recomandă de la sine prin bogăţia conţinutului, modul personal de expunere, dar şi prin mesajul încurajator pe care-l transmite. Cred că ea va fi o surpriză şi o bucurie plăcută, dar şi de un real folos tuturor celor care o vor citi cu dragoste şi interes, monahi şi credincioşi.

                                                                                       Pr. Prof. Ioan I. Ică sr

VASILE VOICULESCU ŞI RISCURILE EXPERIENŢEI MISTICE

de Maria-Elena Ganciu

Preţ: 20 lei

carte apărută în colaborare cu Editura LIMES

Vasile-Voiculescu

Cartea prezintă o abordare a vieţii şi operei lui Vasile Voiculescu din perspectiva credinţei ortodoxe. Existenţa unui filon religios în poezia sa se poate observa cu uşurinţă încă de la primele volume publicate, dar de-abia după apariţia versurilor postume şi a povestirilor de factură religioasă, după tipărirea ediţiilor integrale de poezie şi proză se poate vorbi de un Voiculescu autentic şi aproape complet, căci unele din scrierile sale au rămas pierdute prin arhivele securităţii. Religiozitatea lui a cunoscut aspecte multiple şi contradictorii, scriitorul fiind atras atât de religiile orientale sau de ocultism şi teozofie, cât şi de credinţa ortodoxă. El a trecut prin experienţe spirituale diverse şi mai ales riscante prin oscilaţia între atracţiile livreşti şi tensiunile existenţiale, culminând cu experienţa mistică a rugăciunii inimii.

„Scriitorul nu a avut libertate absolută nici faţă de creaţia sa, căci aceasta a devenit cap de acuzare şi cauza condamnării lui, nici faţă de trupul a cărui povară o dusese până la ultima limită, nici faţă de familia care nu a avut revelaţia iubirii lui tainice decât mult prea târziu, nici faţă de Dumnezeu, Care i-a cerut ultima picătură de sânge pentru a se face asemenea cu El. Spinarea acestui om, care nu s-a plecat în faţa nimănui, i-a fost îndoită doar de boală şi de suferinţă – s-a afirmat la înmormântarea lui. Să fi eşuat Voiculescu în căutarea eroică a sfinţeniei? În final i-a mai rămas libertatea morţii, ispita finală al cărui răspuns nu-l putem cunoaşte integral. Doar Judecata de Apoi va putea să dea la iveală adevărul. Sunt profund nemulţumit de neputinţele mele duhovniceşti – scrisese el cândva. Mă voi duce cu ele să le înfăţişez Cui de drept se cuvine, Carele să hotărască după dreapta Lui Judecată.”

La finalul cărţii se află un interviu cu fiica scriitorului, Gabriela Defour-Voiculescu, despre „ispitele” şi căderile omului Voiculescu.

TAINA POCĂINŢEI

de Ierom. Grigorios

(Chilia „Sf. Ioan Teologul”, Mân. Cutlumuş – Muntele Athos)

Stoc epuizat

Pocăinţa pe care ar trebui s-o avem în toată vremea şi în tot locul, însoţind rugăciunea şi nevoinţa, este o temă mereu actuală, dar în acelaşi timp incomodă, căci ea ne scoate din superficialitatea vieţii cotidiene. În perioada posturilor mai ales, dar nu numai, vă propunem această carte spre lectură şi meditaţie, dar şi ca o pregătire permanentă pentru Taina Pocăinţei şi implicit pentru Taina Sfintei Împărtăşanii.

„Pocăinţa şi Mărturisirea ne călăuzesc spre Împărăţia lui Dumnezeu, căci sufletul devine familiar lui Dumnezeu şi casă, şi sălaş al  Treimii dumnezeieşti, (…) şi ajunge într-o lumină nesfârşită şi dumnezeiască, unde împreună dănţuiesc cetele Apostolilor lui Hristos, ale Mucenicilor, ale Cuvioşilor şi ale tuturor Puterilor celor de sus.

În această carte, întemeiată pe învăţătura luminată a Sfinţilor Părinţi, e vorba de omul dinainte de cădere, de păcat ca boală şi de pocăinţă ca vindecare a sufletului de aceasta. Apoi e cercetată Taina Sfintei Spovedanii ca pecetluire a pocăinţei şi naştere din nou a omului. E accentuată îndeosebi pregătirea pentru Taină şi faptele pocăinţei ce o însoţesc.

Dorinţa smerită a autorului e să experiem cu adevărat minunea pocăinţei, încât să ne bucurăm de învierea sufletului nostru la viaţa cea nouă în Hristos.” (Părintele Grigorios)

Ieromonahul Grigorios Hatziemmanuil s-a născut în anul 1936, în insula Mytilene. A studiat teologia la Universitatea din Atena şi a urmat studii post-universitare de teologie patristică la Universitatea din Strassbourg. În 1966 a fost tuns în monahism la Mânăstirea Sfântului Ioan Teologul din Mytilene, iar la scurt timp după aceea a fost hirotonit preot. În iarna lui 1966, sub îndrumarea duhovnicească a Părintelui Paisios Aghioritul, intră, împreună cu Părintele Vasilios Gondikakis, ca vieţuitor la schitul Mânăstirii Iviron din Sfântul Munte. După circa patru ani, la cererea Sfintei Comunităţi Athonite, se mută, împreună cu cei doi părinţi amintiţi mai sus, la Mânăstirea Stavronikita, aflată în pericol de a fi închisă din cauza numărului foarte mic de vieţuitori. Dacă ultimul va deveni egumenul acestei Sfinte Mânăstiri, Părintele Grigorios va fi, din anul 1971, duhovnicul ei. În această calitate face adesea călătorii cu scop misionar, în Grecia şi Germania. În prezent, este stareţul Chiliei „Sfântul Ioan Teologul”, ce ţine de Mânăstirea Cutlumuş. Opera sa, destul de diversă, urmăreşte mai mult un scop practic, duhovnicesc. Lucrările sale sunt întreţesute cu bogate exemple biblice şi referinţe patristice, dar şi imnografice.

Din cuprins:

♦ Omul, creaţie şi cădere ♦ Păcatul, boală a sufletului ♦ Pocăinţa, tratament al sufletului ♦ Căile pocăinţei ♦ Piedici în calea pocăinţei ♦ Pretexte de rămânere în păcat ♦ Sinceritatea şi zdrobirea inimii ♦ Iartă celor ce te-au nedreptăţit ♦ Făgăduinţa unei vieţi noi ♦ Învierea duhovnicească a omului ♦ Intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu ♦

Texte liturgice şi patristice:

Canon către Născătoarea de Dumnezeu la mărturisirea păcătosului

Rugăciuni de pocăinţă şi mărturisire

Sfântul Nicodim Aghioritul – Cuvânt despre pocăinţă

DIALOGURI DUHOVNICEŞTI

Stoc epuizat

O carte specială, de mult folos pentru viaţa duhovnicească, care cuprinde cele mai frumoase dialoguri cu ierarhi, duhovnici, călugări şi teologi, toate publicate de-a lungul timpului în paginile revistei „Epifania”. Dialogurile au fost realizate de părinţii şi fraţii din obştea Mânăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul”, dar şi de alţi colaboratori ai revistei. Prefaţa cărţii este semnată de Costion Nicolescu.

„Temele abordate sunt cele de toate zilele în preocupările creştinilor din toate timpurile, dar având cel mai adesea referiri directe la situaţia concretă din zilele noastre: despre păcat, despre fericire, despre trezvie, despre nevoinţă, despre libertate, despre starea monahală, despre Sfânta Împărtăşanie, despre ascultare, despre dreapta socoteală şi smerenie etc. Cu alte cuvinte, teme de Pateric şi de Filocalie… Adevărurile rostite sunt adevăruri de viaţă, trăite ca atare. Citindu-le, pornirea imediată este aceea de a extrage din aceste texte, ca pe nestemate, aforisme duhovniceşti.” (Costion Nicolescu)


cu

MITROPOLITUL ANDREI ANDREICUŢ: „Păcatul este o realitate spirituală care perverteşte firea omenească”

MITROPOLITUL SERAFIM JOANTĂ: „Cred că aceasta este trezvia: când stai faţă către faţă cu Dumnezeu, când  stai în modul cel mai responsabil în faţa Lui şi Îl contempli”

MITROPOLITUL IOSIF POP: „Nevoinţa este o stare dumnezeiască, o stare a lui Hristos, Dumnezeu-Omul, şi de aceea creştinul trebuie să intre în această stare”

EPISCOPUL VICAR VASILE SOMEŞANUL: „Libertatea cea mai adâncă este de a te lăsa mereu răpit în Hristos”

ARHIMANDRITUL ARSENIE PAPACIOC: „Nu ne împărtăşim pentru că au venit Paştile sau Crăciunul. Ne împărtăşim ca să fim mereu cu Hristos”

ARHIMANDRITUL TEOFIL PĂRĂIAN: „Să ne rugăm cum putem şi să stăruim în rugăciune, să ne luptăm în rugăciune şi să aşteptăm darul lui Dumnezeu”

ARHIMANDRITUL SOFIAN BOGHIU: „Adevărata teologie provine din rugăciune”

ARHIMANDRITUL IUSTIN MARCHIŞ: „Fiecare convertire este asemenea unei învieri”

PR. PROF. CONSTANTIN GALERIU: „Viaţa ascetică înseamnă moarte şi înviere”


Viaţa Sfântului Sava, arhiepiscopul sârbilor

de

Episcopul Nicolae Velimirovici

Stoc epuizat

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s